Zimbabwe - Istoria oficiala

Primii locuitori care au populat actualul teritoriu acum 20.000 de ani a fost tribul khoisan (oamenii soarelui) şi s-au ocupat cu vânatul. Triburile bantu au migrat acum 2.000 de ani şi au forţat tribul khoisan să se mute în sud-vestul Africii (Botswana, Namibia).

În 1965 partidul Frontul Rhodesian (FR), sub conducerea lui Ian Smith, declară independenţa totală faţă de Marea Britanie.

Măsurile represive luate contra populaţiei de culoare au determinat opoziţia naţionalistă, formată din Uniunea Naţională Africană a Zimbabwe–ZANU (condusă de Rev. Ndabaningi Sithole şi ulterior de Robert Mugabe) şi Uniunea Poporului African a Zimbabwe–ZAPU (condusă de Joshua Nkomo) să declanşeze lupta armată “people’s war” cu sprijinul URSS, RP Chineze, RPD Coreene şi altor ţări socialiste precum şi al ţărilor africane independente.

La 21 decembrie 1979 au fost semnate acordurile de la Lancaster House privind independenţa Zimbabwe.

La alegerile generale din februarie 1980 partidul ZANU-PF a obţinut 57 de locuri (63%) din parlament, ZAPU–20 locuri şi UANC–3 locuri; populaţia albă (FR) a avut rezervate 20 locuri. Reverendul Canaan Banana a devenit primul preşedinte iar Robert Mugabe prim ministru. Pentru zimbabweni, lupta armată şi preluarea puterii au fost asociate cu recuperarea pământului de la albi şi, din acest motiv, reforma agrară a constituit un ţel principal al guvernului care a fost realizat în august 2002.

La alegerile din 29 martie 2008 opoziţia a câştigat legislativele iar pentru preşedinţie a avut loc un al doilea tur de scrutin pe 27 iunie 2008, din care liderul opozitiei Morgan Tsvangirai s-a retras şi a lăsat cale liberă realegerii actualului preşedinte Robert Mugabe.

In alegerile din 2013 presedintele Mugabe este sustinut de o alianta crestina care il recomanda ca pe trimisul lui Dumnezeu pe pamant.

Pentru detalii despre situatia curenta a tarii, vezi Zimbabwe – prezentare generala

Recomandare: Presa din Zimbabwe