Drumurile matasii

Drumul Mătăsii a fost o importantă cale de răspândire a civilizaţiei chineze antice către lumea occidentală, fiind o punte pentru promovarea schimburilor economice şi culturale între China şi Occident.

De obicei, Drumul Mătăsii pe care îl pomenesc oamenii se referă la traseul terestru, ce a legat Chang’an, capitala dinastiei Xihan ( 206 î.Hr.– 25 d.Hr.) şi Roma, creat de către Zhang Qian. Acest drum are două ramificaţii:  sudică şi nordică. Traseul sudic pleacă de la Dunhuang, mergând spre vest prin Munţii Kunlun, statul Dayueshi din vremea respectivă (care cuprinde Regiunea Autonomă Xinjiang – Uigură şi regiunea aflată în partea de nord-est a Afganistanului), statul Anxi (ce s-a aflat în zona unde este teritoriul iranian de astăzi), statul Tiaoshi ( Peninsula Arabă). În cele din urmă, el ajungea în Imperiul Roman.

Traseul nordic a pornea tot din localitatea Dunhuang, mergea de-a lungul munţilor Tianshan, trecând prin statele Dawan şi Kangju (ce se află în centrul Asiei). Pe urmă se îndrepta spre sud-vest, întâlnindu-se cu traseul sudic.

În afară de itinerarul terestru, Drumul Mătăsii mai are două trasee mai puţin cunoscute.Unul este Drumul Mătăsii de sud-vest. El pornea din provincia Sichuan din sud-vestul Chinei. Trecea prin provincia Yunnan, traversând Fluviul Irrawaddy. Apoi se îndrepta spre localitatea Mogaung din nordul Myamarului şi traversa Fluviul Chindwin. Apoi mergea de-a lungul Râului Gange şi trecea prin regiunea din nord-vestul Indiei. În cele din urmă ajungea în Podişul Iranian. Acest Drum al mătăsii este mai vechi decât cel pomenit mai sus. În anul 1986, arheologii au indentificat în oraşul Guanghan din provincia Sichuan ruinele „Sanxingdui”, ce au o istorie de peste 3000 de ani. Aici au fost descoperite o serie de obiecte specifice culturii din vestul Asiei şi celei greceşti. Printre acestea se numără un baston de aur cu o lungime de 142 de centimetri, un „copac sfânt” ce are o înălţime de patru metri şi  statuia unui om din bronz. Experţii au arătat că este foarte posibil că aceste obiecte să fi fost aduse în China din ţările occidentale. Dacă analiza se va fi dovedită corectă, acest traseu al drumului mătăsii s-a forma în urmă cu peste 3000 de ani.

Pe lângă aceste itinerarii mai există un drum maritim al mătăsii. Traseul respectiv pleca din oraşul Guangzhou (actuala reşedinţa provinciei Guangdong din sudul Chinei), trecea prin strâmtoarea Malacca, statul Silan (Sri Lanka) şi India, ajungând în Africa de est. Potrivit unor obiecte arheologice descoperite în Somalia,în estul Africii, acest traseu maritim s-a format în dinastia Song ( 420 – 479 e.n. ).

Drumul maritim a legat China de principalele ţări cu vechi civilizaţii şi a impulsionat schimburile economice şi culturale dintre ţara noastră şi regiunile traversate. A fost apreciat drept un drum al dialogului dintre Orient şi Occident. Potrivit documentelor istorice, Marco Polo a venit în China pe itinerarul maritim al Drumului Mătăsii. La întoarcere, a mers tot pe acest traseu pentru a ajunge la casa sa din Veneţia.