Problema kurda
La inceputul secolului XX, Iraqul facea parte din ramasitele Imperiului Otoman. O buna parte din influenta o cucerisera britanicii, atrasi nu de petrol ci de vechea stralucire a orasului Califilor, Bagdad. Anglia era stat protector traditional pentru Imperiul otoman. Primul razboi mondial a gasit insa cele doua state in tabere rivale. La sfarsitul razboiului, Anglia a impartit cu Franta cea mai mare parte a teritoriului, infiintand state mai mult sau mai putin arbitrare ca Palestina, Liban, Siria, Iraq. Cele mai multe dintre aceste state au avut in urmatorii ani mari conflicte de frontiera si sunt in razboaie nesfarsite. La crearea lor s-a tinut insa cont de unele traditii etncice si culturale care au fost in buna parte apreciate de lumea araba. O populatie nu si-a gasit insa atunci statul ei: populatia kurda, care dupa estimarile unor militanti kurzi totalizeaza astazi 22 milioane de oameni. Aceasta este impartita intre trei state: Turcia, Iraq si Iran.
Nesupusi si lisiti de unitate, kurzii sunt un mar al disputei si un fenomen de subductie a placilor seismice ale zonei. Sprijinul aordat lor sau dorinta de a-i cuprinde intr-un singur stat a fost cauza a trei razboiae deschise si a mai multor razboaie civile, masacre si miscari teroriste sau gheriliere.
In Turcia kurzii se plang de deznationalizare. Cea mai importanta forta de rezistenta kurda de aici este PKK, al carui lider, Ocalan, a fost capturat de turci dupa 20 de ani de lupta. Ei acuza armata turca de genocid in 1985 si in 1992. Drepturile de folosire ale limbii proprii sunt, dupa unele surse, limitate, dupa alte surse, interzise. In Iraq, dupa mai multe razboaie civile, kurzii detin constitutional statutul de a doua natiune a tarii, cu drepturi egale cu ale arabilor. Acest statut nu a impiedicat insa alte doua conflicte majore cu armata lui Saddam, si zeci de revolte locale.
In Iran nu au drepturi specifice, religia fiind considerata singura prioritate a statului.
(extras din nicuilie.eu)
Nesupusi si lisiti de unitate, kurzii sunt un mar al disputei si un fenomen de subductie a placilor seismice ale zonei. Sprijinul aordat lor sau dorinta de a-i cuprinde intr-un singur stat a fost cauza a trei razboiae deschise si a mai multor razboaie civile, masacre si miscari teroriste sau gheriliere.
In Turcia kurzii se plang de deznationalizare. Cea mai importanta forta de rezistenta kurda de aici este PKK, al carui lider, Ocalan, a fost capturat de turci dupa 20 de ani de lupta. Ei acuza armata turca de genocid in 1985 si in 1992. Drepturile de folosire ale limbii proprii sunt, dupa unele surse, limitate, dupa alte surse, interzise. In Iraq, dupa mai multe razboaie civile, kurzii detin constitutional statutul de a doua natiune a tarii, cu drepturi egale cu ale arabilor. Acest statut nu a impiedicat insa alte doua conflicte majore cu armata lui Saddam, si zeci de revolte locale.
In Iran nu au drepturi specifice, religia fiind considerata singura prioritate a statului.
(extras din nicuilie.eu)
Comentarii
Trimiteți un comentariu